Bucurestiul, un oras vechi de peste 5 secole, reprezinta nu numai un centru economic ci si unul administrativ si stiintific. Prima atestare documentara a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus supranumele „Micul Paris”. Orasul gazduieste numeroase puncte de atractie turistica deosebita precum parcuri si lacuri, lacasuri sfinte, monumente istorice, muzee, galerii de arta sau locuri unde distractia atinge cote mari. Din punct de vedere medical, capitala se remarca prin numeroasele spitale si prin institutiile de invatamant superior si cercetare in acest domeniu.
Cuvinte cheie in document: Bucur, CEC, "Micul Paris", metrou, Palatul Parlamentului, Palat Medicina, muzee, Cismigiu, Ateneu, Maxx, Spitalul Universitar, invatamant medical
"Oraşul Bucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de arterul principal al comerciului, al bogăţiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al Occidentului către Orient, cu o populaţiune numeroasă, compactă şi eminament românească, Bucurescii este apoi singurul oraş care are elementul cel mai puternic al unei ţării, clasa sau starea de mijloc. Nicăierea, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari, un popul cu aspiraţiuni mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opiniunea publică n-a putut a se dezvolta şi domni mai mult decât în Bucuresci."
Mihail Kogalniceanu
In trecut se numea Cetatea Dâmbovitei, numele actual de Bucuresti este pentru prima data amintit intr-un document semnat la 20 septembrie 1459 de domnitorul Vlad Tepes care si-a stabilit aici a doua resedinta dupa cea de la Târgoviste. In 1859 devine capitala Principatelor Unite Române, ca mai apoi in 1862 Bucuresti sa devina capitala României.
In limba veche a dacilor," bucur " inseamna cioban, trecator, calator spre locul de iernat cu turma. "Bucura" reprezenta locul de intalnire a ciobanilor. Inca din vremea dacilor acest spatiu mioritic - "Bucura"- brazdat de ape, bogat in pasuni si paduri, cu o clima blanda se bucura de popularitate in randul oierilor.
In Octombrie 1878, Armata Romana - victorioasa in razboiul impotriva turcilor - intra triumfatoare in Bucuresti. In urma razboiului de Independenta, Bucurestiul devine un important centru economic; sunt infiintate noi banci si construite importante palate publice.
Ultimele decenii ale veacului al XIXlea si începutul sec XX, completeaza zestrea urbanistica a Bucurestiului cu alte cladiri monumentale datorate unor arhitecti straini sau putinilor arhitecti români instruiti în scolile din strainatate, în special Franta.
Calea Victoriei, in zona centrului istoric al capitalei dominat de bisericile si hanurile specifice evului mediu a suferit transformari, si anume au aparut constructii impunatoare cum ar fi cladirea CEC (arhitectul elvetian Paul Gottereau), societatea Agricola, hotel de France, Posta Centrala.
Cladiri în stilul arhitectural al renasterii italiene existau deja din secolul XVII. La mijlocul secolului XIX începe sa predomine stilul arhitectural specific renasterii franceze; spre sfarsitul secolului XIX sunt deja construite, nu numai în Bucuresti ci în toate orasele tarii, principale cladiri, gratioase, rafinate, în stilul arhitectural al renasterii franceze sau italiene. Prezenta cladirilor de inspiratie franceza, precum si a atmosferei din cafenelele, ca si viata literar-artistica, îi dau o tenta specifica, Bucurestiul începutului de veac XX fiind numit "Micul Paris".
Bucuresti este primul oras din lume care a introdus iluminatul cu petrol lampant, cu mult inainte sa-si capete renumele de " Micul Paris".
Migratia masiva spre oras din perioada comunista a facut ca Bucurestiul sa devina cel mai aglomerat oras din Europa centrala si de est, in care densitatea populatiei se schimba de la o ora la alta. In timp, acest lucru a determinat largirea suprafetei orasului in toate directiile, Bucurestiul devenind in anul 2005 o metropola, dupa modelul marilor capitale europene.
Este usor sa calatoresti in Bucuresti. Reteaua de metrou este extinsa in tot orasul si este in expansiune. Orasul este strabatut de la nord la sud de bulevarde spatioase, de la Arcul de Triumf pana in Centrul Civic, care se intersecteaza cu altele ce se desfasoara pe directia est - vest. Calea Victoriei, care se afla in continuarea Soselei Kisseleff, este marginita de cladiri publice impozante: Muzeul National de Istorie si Palatul Postei, iar spre capatul sudic al bulevardului se afla parcul Cismigiu.
Bulevardul Magheru se intinde pe o directie paralela cu Calea Victoriei, iar pe toata lungimea lui puteti gasi agentii de turism si ale companiilor aeriene, cinematografe moderne si hoteluri elegante. In Bucuresti de afla cea mai mare cladire ca suprafata, din Europa : Casa Poporului, sau Palatul Parlamentului, construita in perioada comunista.
O alta cladire importanta si reprezentanta din Bucuresti este Palatul Facultatii de Medicina U.M.F "Carol Davila", construita in 1903. Aceasta cladire este construita in stilul neoclasic francez, dupa un proiect realizat de arhitectul elvetian Louis Pierre Blanc si a fost inaugurata dupa ridicarea statuii lui Carol Davila, amplasata in fata facultatii. Aceasta statuie este opera lui Karl Storck si a fost turnata in bronz in atelierele Scolii de Arte si Meserii din Bucuresti.
Bucurestiul, cel mai important centru urban al României (cu o populatie de sase ori mai mare decât al celui de-al doilea oras ca marime: Iasi), nu este doar un loc ce atrage turisti dar si punctul de plecare pentru multe din zonele turistice din tara. Parcuri mari si lacuri - care dau orasului nota de "oras gradina" - sunt alaturi de alte puncte de atractie in imediata apropiere: padurea si lacul Snagov (incluzând si manastirea renovata asezata pe o insula in mijlocul lacului), Mogosoaia - cu palatul lui Constantin Brâncoveanu, padurea Pustnicu, manastirile Cernica si Pasarea, padurea Baneasa (cu cea mai mare gradina zoologica din România), lacul si manastirea Caldarusani (fondata in timpul domniei lui Matei Basarab). Muzeul Satului in aer liber (al doilea ca importanta in Europa dupa cel din Stockholm), Muzeul Taranului Român, Muzeul National de Istorie sau bisericile din secolele 16 - 17 nu ar trebui ocolite de turisti. Iubitorii de arta contemporana pot admira si chiar cumpara din galeriile de arta din centrul orasului picturi ale artistilor contemporani.
[http://www.ici.ro/romania/ro/bucuresti/turism.html]
Una din gradinile de altadata ale Bucurestilor incanta inca prin frumusetea ei. Cismigiul este cea mai veche gradina publica a Capitalei. Farmecul ei aparte a castigat inimile bucurestenilor ce s-au perindat pe alei de-a lungul timpului.
Pe la 1779, domnul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti, dorind a avea apa buna de baut, a poruncit sa se construiasca doua cismele. Prima s-a facut spre intrarea de astazi dinspre strada Stirbei Voda, iar in spatele ei si-a ridicat casa Dumitru suiulgi-basa, seful lucrarilor, avand titlul de Marele Cismigiu, adica mai marele peste cismele, vorba turceasca. De aici si numele ce a ramas gradinii, Cismigiu. Pana la inceputul secolului al XIX-lea, Cismigiul a fost cunoscut ca gradina sau balta lui Dura negutatorul, cu o intindere mult mai mare decat cea de astazi. Se afla aici o balta plina de mal, cu izvoare subterane, care nu secau niciodata. In ea cresteau trestie si papura, adapost pentru ratele salbatice.
[http://www.ici.ro/romania/ro/bucuresti/bu_cismigiu.html]
Poza - [http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Cismigiu-Garden-Bucharest-3.jpg]
Bucurestiul a devenit in timp, prin excelenta, centrul stiintific, administrativ si cultural al Romaniei. Un exemplu pertinent in acest sens este staruinta unui grup de intelectuali, printre care Constantin Esarcu, V.A.Urechia si Dr.N.Kretzulescu, intre anii 1886-1888 prin care s-a ridicat in centrul Bucurestiului edificiul cultural monumental - Ateneul Roman. Deoarece Societatea literara "Ateneul Roman", al carui sediu trebuia sa fie noua constructie, nu dispunea de toate fondurile banesti necesare, s-a facut apel la subscriptia publica. Circular, cu fatada avand aspectul unui templu ionic, Ateneul Roman ilustreaza planurile arhitectului francez Albert Galleron. Cele 8 coloane ionice ale intrarii principale au proportii similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. De jur imprejurul marei cupole a edificiului se pot deslusi sapate in zid numele unor invatati cunoscuti. Printre ele, cel al lui Miron Costin, Gh. Sincai, D. Cantemir, Heliade Radulescu, Timotei Cipariu.
Interiorul acestui monument impresioneaza prin fastul lui la care contribuie cele patru scari in spirala, construite din marmura de Carara, reusitele sculpturi decorative, executate de artisti italieni si germani, ca si celelalte bogate ornamentatii. De-a lungul existentei sale Ateneul Roman a adapostit multe activitati cultural-politice, la care au participat oameni de seama. Prima conferinta organizata in noul local a fost rostita de Alexandru Odobescu la 14 februarie 1888. La 24 noiembrie 1890 aici au rasunat versurile inchinate de Vlahuta vechilor atenisti, cu prilejul aniversarii a 25 de ani de la infiintarea 
Societatii "Ateneul Roman":
"Voi, toti, care-ati vazut cu cinste Stindardul sfant ce-ati ridicat Si care ati pus intaia oara Acestui stralucit palat Puteti in adevar fi mandri Si fericiti c-ati izbutit A prins viata visul vostru De-acuma drumul e croit!"
[http://www.ici.ro/romania/ro/turism/mt_ateneu.html]
Poza - [http://bucharestweekend.files.wordpress.com/2009/04/ateneul_roman_b1.jpg]
Bucurestiul este si capitala distractiei: tinerii din Bucureşti au de unde alege. Campusul Regie este unul din cele mai animate din ţară şi este renumit pentru discoteca Maxx, unde tinerii pot asculta şi dansa pe muzică house. Cei care preferă muzica ceva mai veche, rock-ul şi le place să se distreze o noapte întreagă, pot merge în zona centrului istoric, pe Lipscani. Club A şi Fire sunt, de departe, preferatele studenţilor pentru muzica lor bună, care te antrenează la dans şi pentru că acolo berea nu se termină niciodată.
[http://www.gandul.info/supliment-scoala/cele-mai-cool-locuri-de-distractie-2664586]
Bucurestenii si nu numai ei au la dispozitie peste 50 de spitale pentru diagnostic si tratament. Acest lucru face din capitala Romaniei un oras cu predilectie indreptat spre domeniul medical si un suport deosebit pentru sanatatea publica. De exemplu Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti este unul de mari dimensiuni. Aici se pot trata un mare numar de afectiuni, spitalul acoperind intreaga paleta de specialitati medicale: cardiologie, gastroenterologie, neurologie, neurochirurgie, ghirurgie generala, ortopedie, ginecologie, chirurgie cardio-vasculara. Este o clinica universitara cu o activitate stiintifica sustinuta, in care pacientii primesc o ingrijire medicala adecvata. Investigatiile medicale posibile sunt foarte numeroase si complexe. Dintre ele enumeram: analize de laborator, ecografii cardiace/generale/ginecologice/ intravasculare, radioscopii si radiografii, tomografii, CT, MRI, angiografii, scintigrafii, endoscopie / bronhoscopie, probe functionale (ecg, eeg, emg, test de efort, test Holter) etc.
[http://www.romedic.ro/spitalul-universitar-de-urgenta-bucuresti-0M1448]
[http://www.sfatulmedicului.ro/spitale/spitalul-universitar-de-urgenta-bucuresti_85]
In acelasi context se remarca faptul ca este singurul oras din tara care are doua universitati de medicina: Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila si Universitatea Titu Maiorescu care isi propun sa pastreze invatamantul medical romanesc la un nivel european in vederea instruirii competente a cadrelor medicale care vor sustine mai departea serviciul sanitar pe care se bazeaza societatea din care facem parte.